Rulează videoul

Descriere expoziție

IA – Rădăcini spre infinit” este o călătorie interactivă care celebrează cămașa tradițională românească – veșmânt atemporal transmis din generație în generație.

Expoziția este un simbol al căutării de sine, al reconectării cu rădăcinile prin firele care ne leagă de trecut, dar mai ales o întâlnire intimă cu ia, în special cămașa cu altiță, element inclus în Lista reprezentativă a Patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO.

Labirintul creat sub forma oului primordial oferă o experiență unică senzoriuală: vizuală, auditivă, tactilă, care e reprezentată simbolic prin pecetea autenticității pe care o punem pe cămășile expuse, cusute cu multă dăruire și iscusință.

Veți descoperi în spațiul expozițional 9 cămăși din Moldova istorică din colecția Grădina Hestiei, datate la sfârșitul secolului al XIX – lea – începutul secolului  XX, aduse din SUA de curatorul acestei expoziții, Simona Laiu, și 24 de cămăși cusute în ultimii ani de femeile din comunitatea Măiestria din Republica Moldova, România, Elveția, Polonia, Germania, Suedia în cadrul programului online de mentorat Pasărea Măiastră

Expoziția inițiază un dialog vibrant între cămășile de ieri și azi, unde ecourile măiestriei de altădată se regăsesc în creațiile haute couture realizate în prezent și destinate pentru muzeele viitorului.

Realizatorii expoziției: 

Creații noi: comunitatea Măiestria

Colecție: Grădina Hestiei

Curatori și concept: Simona Laiu, Stela Moldovanu

Sculpturi: Victoria Peev

Designer și manager de implementare: Oxana Szydlowskiy

Creatoarele expoziției

FONDATOARE MĂIESTRIA

STELA MOLDOVANU

Stela Moldovanu este fondatoarea Măiestria, o comunitate dedicată revitalizării și promovării textilelor tradiționale românești, cu un accent special pe broderia manuală a cămășii cu altiță. Prin Măiestria, Stela a creat o platformă online care aduce împreună creatori, artiști și entuziaști ai culturii tradiționale, oferind cursuri, ateliere și evenimente menite să încurajeze practicarea și transmiterea tehnicilor tradiționale către noile generații.

Angajamentul Stelei Moldovanu pentru conservarea patrimoniului cultural se extinde și în sfera publică, având numeroase apariții în mass-media și colaborări cu instituții culturale pentru a crește gradul de conștientizare și apreciere a cămășii tradiționale românești. Inițiativele sale din ultimii ani au jucat un rol important în revitalizarea interesului pentru portul tradițional românesc atât local cât și la nivel internațional.

CURATORUL EXPOZIȚIEI

SIMONA LAIU

Simona Laiu este istorică specializată în textile tradiționale românești, având un interes deosebit pentru cercetarea și conservarea atât a costumului național cât și a cămășilor tradiționale țărănești și a tehnicilor de broderie specifice diferitelor regiuni ale României. Prin munca ei de cercetare și colecționare, Simona Laiu a adunat de-a lungul anilor o impresionantă colecție de textile, Grădina Hestiei, care nu doar că reflectă diversitatea și bogăția culturală a României, dar servește și ca o resursă valoroasă pentru cercetători și entuziaști din întreaga lume.

Simona Laiu este recunoscută pentru contribuțiile sale academice în domeniu, având la activ numeroase publicații care explorează istoria și semnificația istorica a portului național românesc. Participarea ei la conferințe, seminare și expoziții, atât în țară cât și în străinătate, a consolidat rolul ei ca una dintre vocile autoritare în domeniul patrimoniului textil românesc.

ARTIST IN ARTE PLASTICE APLICATE

VICTORIA PEEV

Victoria Peev creează obiecte de decor în tehnici mixte precum papier-mache de autor, lut japonez, textile. Are studii pedagogice și în arte decorative. Este autoare de piese de decor, vase, corpuri de iluminat, sculpturi etc.

În colaborare cu arhitecți și designeri din Republica Moldova a creat obiecte pentru diverse localuri și evenimente.  Lucrările sale se află în colecții private din întreaga lume.

În anul 2023 a deschis expoziția personală „Soul of Moldova” în colaborare cu brandul Kasandruța. Conceptul expoziției a fost să transmită prin lucrări legătura dintre trecut, prezent și viitor.

MĂIESTRIA

Creațiile din expoziție

1.

Zona etnografică: Muntenia, Argeș

Autoare: Eliza Croitoru, București

Sursa de inspirație: Albumul Elisei Brătianu

Anul creației: 2023-2024

”Acest model de Argeș mi s-a arătat magnetizant chiar din prima clipă când l-am văzut. Am înțeles ulterior că dincolo de bogăția broderiei, această cămașă transmite feminitate, atât prin cromatică, dar și prin simbolistică, rombul fiind prin excelență un simbol al feminității și fertilității. In altiță, cromatica romburilor reliefează calea ocolită, care este un simbol de vitalitate și continuitate”.

Zona etnografică: Oltenia, Vlașca

Autoare: Mădălina Mariș, Târgu Mureș

Sursa de inspirație: Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Anul creației: 2024

”Atipică și atemporală mi s-a părut inițial cămașa originală, iar pe parcurs am descoperit că este catalizator de conversații și un imbold pentru imaginație. Adesea mă vedeam la un capăt al firului, brodând, iar la celălalt capăt nu era pânza, ci lumea fascinantă imaginată de cei inspirați de model. M-am bucurat de descoperirea croiului drept, de explozia de culori, de provocările procesului, iar în final mă simt privilegiată că am experimentat această experiență”
2.
3.

Zona etnografică: Oltenia

Autoare: Sanda Prodan, Chișinău

Sursa de inspirație: ”Album de broderies au point de croix by Thérèse de Dillmont" ediția 1890

Anul creației: 2024

”Cămașa mea e despre conexiunea la infinit a lucrurilor, a oamenilor, a cauzelor și efectelor, a călătoriilor îndepărtate pentru a reveni la rădăcini și origini. Cămașa mea e despre lumi și orizonturi noi împletite armonios cu tot ce e autentic și atât de drag sufletului nostru”

Colecția Grădina Hestiei

Roșu și Negru cu altiță și brezărău

Nordul Moldovei, circa sf. sec. XIX

Brodată manual pe fină pânză de in, această cămașă vă transpune într-un vârtej plin de vitalitate, reflectând universul creatoarei sale. Observați cum forța vieții este exprimată cu eleganță și exuberanță în cromaticele ancestrale predominante de roșu și negru, de la spiralele altiței care leagă lumea nevăzută de cea văzută din complexitatea spiralată a mânecilor. Broderia neagră cu motive de romburi zimțate din încreț pare să genereze râurii costișați ai mânecilor, învăluind purtătoarea într-un cerc sacru și energizant. Iată cum creatoarea ne dezvăluie arborele ei genealogic, ne introduce la suita de strămoși prezenți în râurii formați de pătratele însămânțate, încadrate protectiv, cu măiestrie, de șiruri spiralate. Nici detaliile puilor de pe piept și spate nu sunt ocolite de dinamism, ele rotindu-se cu delicatețe în jurul axelor proprii.

La sfârșitul secolului 19, Moldova istorică a fost profund marcată de evenimentele politice majore, denumite ‘Rapirea Bucovinei’ în 1775 și ‘Rapirea Basarabiei’ în 1812. Bucovina, anexată de Austro-Ungaria, a fost divizată în Bucovina austriacă, transformată în Ducatul Bucovinei în cadrul Imperiului Austro-Ungar până în 1918, și Bucovina rusă. Simultan, Imperiul Rus a utilizat contextul războaielor napoleoniene pentru a anexa Basarabia, regiunea de nord-est a Moldovei, anterior sub administrație otomană. Aceste transformări teritoriale au influențat momentan identitatea și structura socială a Moldovei, modelând și expresiile culturale ale populației. Femeia care a creat această cămașă provenea dintr-unul dintre satele Moldovei afectate de aceste schimbări. Prin meșteșugul ei, ea și-a exprimat, folosind panza de in, acul și ața, identitatea românească profundă, ancorată într-o Moldova ancestrală, transcendentă frontierelor impuse.

4.
5.

Colecția Grădina Hestiei

Camasa Cucuteni cu altiță și brezărău

Nordul Moldovei, circa sf. sec. XIX

Îmbrăcându-se în forța cromaticii și simbolismului, cămașa brodată pe pânză de fuior de cânepă reprezintă un tribut textil adus măiestriei ceramicii Cucuteni. Altițele, țesute și îmbogățite cu nuanțe de roșu, negru, alb și ocru, par să fie o transpunere ingenioasă a codului cromatic și canonic al epocii. În absența firului metalic, creatoarea a încadrat benzile roșii și negre cu galoane alternante galbene și albe, țesute într-un stil reminiscent al ‘lănțișorului’ brodat ideal cu fir metalic. Broderia delicată a încrețului dezvăluie o abundență de mici romburi însămânțate fie cu roșu și galben, fie cu patru mărgeluțe în nuanțe de albastru sau verde. Râurile costișate ilustrează diverse interpretări ale simbolului ‘V’ semnalând prezența Marii Zeițe, simbol care între timp a evoluat în „brădănasi” la Zăhărești, Suceava, sau „fluturași” în Boian, Cernăuți, zburând lin în grupări cruciforme „ungurești” cum era semnul denumit la Stupca, lansând în jur spirale delicate. Pe piept găsim „păiengeni” de la Bogdana, Gura Humorului. Câțiva fluturași roz, punctând mâneca dreaptă a cămășii, pot sugera subtil frăgezimea vârstei creatoarei…

În zorii preistoriei, pe meleagurile Moldovei, cultura Pre-Cucuteni a țesut bazele pentru spectaculoasa cultură Cucuteni. Aceste societăți profund matriarhale au modelat în lut și culori expresii vibrante ale divinității feminine, într-o epocă unde pământul era considerat sursa supremă a vieții. Ceramica lor, cu ocru, roșu caramiziu, negru profund și alb pur în modele geometrice complexe și spirale, simboliza ciclul vieții și regenerarea eternă. Fiecare vas și figurină, adesea reprezentări stilizate ale formei feminine, erau testamentul rolului esențial al femeii în societate, nu doar ca purtătoare de viață, ci și ca pilon al guvernării și spiritualității. Moldovenii de astăzi păstrează și onorează această moștenire culturală, reflectată în identitatea lor, cum ar fi în arta textilă, continuând dialogul ancestral. Astfel, culturile Pre-Cucuteni și Cucuteni nu au marcat doar istoria, dar și-au lăsat amprenta profundă, oferind o perspectivă asupra unui trecut unde umanul și sacralul coexisteau într-un dialog vibrant de simboluri și culori, un dialog care continuă să inspire și să formeze identitatea moldovenească.

Colecția Grădina Hestiei

Camasa din Hotin cu altiță și brezărău

Nordul Moldovei, circa primul sfert al sec. XX

Această cămașă recuperată din Japonia după ce fusese cumpărată din Hotin de colecționari niponi, este o operă de artă în culorile tradiționale românești – roșu, negru și alb, accentuate elegant cu nuanțele de galben-ocru, verde și albastru ale mărgelelor care îmbogățesc altița, încrețul și râurile texturate ale mânecilor. Designul este înnobilat de strălucirea paietelor metalice și a mărgelelor colorate, care împodobesc altița asemenea unui cer înstelat, încărcat de „răcșori” din Horecea, Cernăuți, limpezit de albul curat al crucilor din încreț, alcătuite din „suveicuțe” roșii și negre, specifice comunei Fundul Moldovei, Câmpulung Moldovenesc. Motivele de pe mâneci evocă imagini ale micilor insecte precum „cărhănașii” din Drăgoești, Gura Humorului și „cărăbușii” din Zăhărești, Suceava. Pare că această cămașă a fost inspirată de renașterea naturii în primăvară și cusută poate chiar pentru a fi purtată în ziua de Paști.

Cetatea Hotinului, una dintre cele mai străvechi și semnificative fortificații din nordul Moldovei, își are originile în secolul al XIII-lea, pe locul unor așezări umane și mai vechi. Poziționată strategic la confluența intereselor marilor puteri ale vremii – Moldova, Polonia și Imperiul Otoman – cetatea a avut un rol esențial în apărarea regiunii. Sub domnia lui Ștefan cel Mare, între 1457 și 1504, cetatea a fost substanțial consolidată și extinsă, fortificațiile fiind întărite pentru a respinge incursiunile repetate ale tătarilor și ale altor invadatori. Aceste îmbunătățiri au transformat Hotinul într-un bastion impunător al Moldovei medievale. Din această zonă încărcată de istorie au ieșit figuri notabile precum Grigore Vieru, poetul inimii moldovene, a cărui operă reflectă o profundă dragoste pentru limba și cultura română. De asemenea, Hotinul a fost vatra familiei lui Iacob Bologa, remarcabil pentru contribuțiile sale la dezvoltarea juridică și civică a României contemporane.

 

6.
7.

Colecția Grădina Hestiei

Cămașa de Duminică cu altiță și brezărău

Nordul Moldovei, circa sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX.

Brodată meticulos pe pânza fină de in, cămașa îmbină armonios nuanțe de maro, ocru și roz, cu accente festive de albastru și roșu la brezărău, formând împreună cu galbenul din altiță un omagiu discret steagului Regatului României. Altița, în care broderia cu fir de bumbac galben înlocuiește firul metalic aurit, afișează „cocoșeii” tradiționali din Cuciurul Mare, Storojineț, și spiralele descoperite de Erik Kolbenheyer în Horondnicul de Sus, Rădăuți. Încrețul ocru, compus din romburi fecunde, este denumit „cârligii ciobanului” în Cuciurul Mare. Râurile costișate ale mânecilor poartă „lacățele” specifice aceleiași regiuni, iar micile detalii de pe piept, numite „cu doi perciuni”, sunt inspirate de motivele tradiționale din Crasna, Storojineț. Cruciulițele brodate pe piept și spate, precum și sub încreț, evocă stilul cămășilor purtate duminica la biserică sau în zilele de târg la Rădăuți, sau Soroca, fiind simboluri ale devoțiunii și comunității.

Printre rarele documentații ale patrimoniului textil moldovenesc se numără lucrările cărturarului austriac Erich Kolbenheyer, care, după peste două decenii de studiu, a publicat în 1912 la Viena cartea „Motive ale cusăturilor țărănești din Bucovina” (Motive der Hausindustriellen Stickerei in der Bukowina). Aceasta include 75 de planșe care ilustrează bogăția cromatică și simbolistică comună a cămășilor țărănești din Moldova, evidențiind o profundă comuniune stilistică între satele regiunii. În cadrul marilor târguri moldovenești, pe lângă schimburile de mărfuri, se petreceau și schimburi de informații culturale; semnele de pe cămășile tradiționale purtate la târguri erau preluate și adaptate de femeile din diferite sate, care apoi le brodau în creațiile proprii. Aceste adaptări păstrau însă o unitate națională distinctă, reflectată clar în cămășile expoziției.

Nota Bene: În efortul nostru de a reda cu fidelitate vocile creatoarelor cămășilor istorice prezentate în această expoziție, am utilizat denumirile simbolurilor identificate în cercetările efectuate în nordul Moldovei de către Erich Kolbenheyer la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Este important de subliniat, totuși, că aceste semne și denumiri documentate de Kolbenheyer erau răspândite pe întregul teritoriu al Moldovei istorice și au fost înregistrate în operele de artă cunoscute sub numele de „scoarțe Basarabene”, cu multe decenii înainte de publicarea lucrărilor cărturarului austriac.

 

Colecția Grădina Hestiei

Cămașa din Mahala cu altiță și brezărău

Bucovina, circa sfârșitul secolului al XIX-lea

Ce spectacol oferă această altiță cu „găinuțele” venite în zbor din Mahala, Cernăuți! Meticulos brodată în nuanțe de roșu, negru, galben și ocru, altița este înfrumusețată cu paiete metalice, mărgele albastre și verzi, precum și fir metalic argintiu, atrăgând instant atenția. Încrețul, caracteristic zonei Vama, Câmpulung Moldovenesc, impresionează prin robustețea coarnelor zimțate ale berbecului care încadrează rombul cu dubla-i natură, pământească și cerească, aici simbol al credinței exprimate prin cruce. Râurile costișate cu „ochiuri” din Petriceni (Camenca), Siret, „cărăbuși” din Zăhăresti, Suceava și brățările încheiate cu nasturi sticliți, alături de brezărăul finisat cu un șnur ceruit, terminat cu scoici metalice la capete, transformă purtatul acestei cămăși într-un motiv de sărbătoare. Absența puilor brodați pe piept și pe spate sugerează starea de graba a creatoarea care poate dorea să îmbrace cămașa la un eveniment de iarnă. „De sub boandă, nu vede nimeni puișorii…” parcă ar spune ea.

Localitatea Petriceni, aflată în inima Bucovinei, a făcut parte din Principatul Moldovei încă de la înființare. Acest sat pitoresc a avut un rol semnificativ în evoluția culturală și istorică a regiunii, fiind martor la numeroase schimbări politice și sociale. În timpul dominației austro-ungare, satul Petriceni a fost inclus în Ducatul Bucovinei. După unirea Bucovinei cu România în 1918, în urma Primului Război Mondial, satul a devenit un simbol al rezistenței și identității locale. Conform recensământului din 1930, 95,83% din locuitori erau români, restul fiind reprezentați de evrei și germani. La recensământul din 2001, structura demografică s-a schimbat, majoritatea locuitorilor fiind ucraineni, 91,82%, în timp ce românii constituiau doar 7,57% din populație. În 2003, școala românească din Petriceni a fost închisă, marcând o altă schimbare majoră în comunitate…

8.
9.

Colecția Grădina Hestiei

Cămașa nucărie cu altiță și brezărău

circa sfârșitul secolului al XIX-lea

Cromatică inițială a cămășii includea negru, roz și fir metalic auriu și argintiu. Cu toate acestea, negrul, obținut din lână de oaie vopsită cu coji de nucă, s-a estompat în timp, transformându-se într-o nuanță splendidă de verde nucăriu. Această metamorfoză a conferit cămășii un farmec aparte, făcând-o să pară simultan nouă și veche. Altița, decorată cu pomișori ai vieții compuși din spirale tripartite numite „cu trei perciuni” în Camenca, Siret, animă încrețul tipic în Iacobeni, Câmpulung. Din acesta se desprind râurile costișate care curg în clepsidre mici, zig-zaguri de spirale și „ochișori săriți” din Tereblecea, Siret.

Târgul de la Soroca, unul dintre cele mai vechi și importante centre comerciale din nordul Moldovei, datează din secolul al XV-lea și se află la intersecția unor importante rute comerciale. Acesta a fost crucial pentru comerțul regional și internațional, oferind o diversitate de produse, de la textile și ceramică la metale, animale și produse agricole. În Evul Mediu, Soroca a servit și ca centru de producție, cu meșteșugari renumiți precum olarii, fierarii și tăbăcarii, ale căror produse contribuiau semnificativ la prosperitatea economică a regiunii. În acest cadru efervescent, târgul devenea un loc de întâlnire pentru femeile din diverse sate ale Moldovei, care veneau aici nu doar pentru a vinde sau cumpăra, ci și pentru a vedea noile modele de cămăși purtate cu mândrie de femei din întreaga regiune. Aceste întâlniri erau oportunități prețioase de a schimba idei și de a „fura” modele, pe care le reinterpretau apoi în creațiile lor, diversificând astfel tradiția și arta broderiei în comunitățile proprii.

Colecția Grădina Hestiei

Cămașă cu altiță si brezărău a pictoriței curții Regatului României, Otilia Oteteleșeanu

Nordul Moldovei, circa primul sfert al sec. XX.

Brodată pe pânza de fuior de in, cămașa respiră frumusețe și armonie în cromatica tipica a Nordului Moldovei din primul sfert al secolului XX: negru, ocru, fir metalic auriu si argintiu, cu accente de roșu, mov, violet și verde. Altița eleganta, formata din grupări triunghiulare sau pătrate a cate 3 sau 9 spirale negre este luminata de efervescenta spumoasa a încrețului ocru, in spațiul căruia sunt brodate precum vitraliile într-o catedrală, flori cruciforme multicolore numite „unguresti” la Stupca, Gura Humorului. Raurii costisati ai camasii continua prin cormatica sobra starea de eleganta altitei. Ei infasoara purtatoarea cu „cimbrisor” de la Bosanci, Suceava, sau pomisorii vietii de la Cernauti, aparitia de netagaduit a Marii Zeițe, stapâna lumii preistorice a peste 6 veacuri…

Otilia Oteteleșanu, o figură emblematică în peisajul artistic românesc, a fost pionieră în introducerea și cultivarea artei emailului în România, tehnică pe care a preluat-o din Germania. Opera sa vastă cuprinde icoane, reflectându-i profunda fascinație pentru simbolistica religioasă. Utilizând culoarea și forma, Otilia a infuzat fiecare creație cu mesaje spirituale profunde, evocând meditații asupra relației dintre om și divinitate. Această cămașă care reflecta pasiunea artistei pentru culoare și simbolism sacru, poate fi un exemplu al modului în care a îmbinat credința cu arta. Descendenții săi au mărturisit că Otilia își confecționa singură cămășile tradiționale românești, aceasta fiind posibil una dintre creațiile personale ale artistei.

10.
11.

Colecția Grădina Hestiei

Cămașa Marii Zeițe cu altiță și brezărău

Bucovina, circa primul sfert al secolului XX

Această cămașă reprezintă un exemplu remarcabil al meșteșugului atelierelor românești interbelice, specializate în broderia sofisticată a cămășilor bucovinene. Acest tip de cămăși, recunoscute pentru arta lor deosebită, erau adesea prezentate în expoziții internaționale, contribuind la afirmarea identității Bucovinei în cadrul României Mari. Creația se distinge prin explozia de culori și dimensiunile generoase ale elementelor decorative, de la cheițele portocalii perforate si puii ce le străjuiesc, la bombardamentul elementelor decorative de pe întreaga cămașă. Într-un efort de re-romanizare a nordului și estului Moldovei istorice, elementele simbolice românești și rumenești sunt armonios combinate, de la încrețul verde-chartreuse dominat de simbolul Zeiței Pasăre, caracteristic Vijniței, o așezare atestată istoric ca aparținând logofătului Tăutu încă din secolul XV, până la râurile mânecilor ce flanchează un râu central ornamental cu rămurele galbene și boboci într-un stil specific satului Mosoreni, Zastavna, un loc cu o populație majoritar rutenească, înconjurat de vrejuri cu „frunze de căpșuni” de la Bosanci, Suceava, arbori miniaturali și „grădinuțe” din Cuciurul Mare, Strojineț

Colecția Grădina Hestiei

Cămașă dreaptă cu hulubași si găinușe

circa 1900

În vremurile străvechi, păsările erau adesea reprezentări ale Marii Zeițe Pasăre din cultura Cucuteni, simbolizând sufletul nemuritor al omului sau pe arhanghelii Mihail și Gavriil, gardienii neînfricați ai Pomului Raiului. În arta textilă tradițională moldovenească, păsările sunt categorisite în trei tipuri principale: ca simboluri solare, reprezentate de rațe și gâște cu aripile desfășurate în zbor; ca spirite ale fertilității pământului, reprezentate prin găini și cocoși; și ca mesageri, simbolizați de hulub, mesagerul dragostei și cucul, care vestește și bune și rele. Aceste simboluri sunt adesea integrate in broderie sau țesătură cu alte simboluri sacre, cum ar fi spirala, pomul cosmic, rombul însămânțat și crucea solară. Uneori, păsările spirite sunt văzute ca sufletele celor decedați, motiv pentru care, în unele sate moldovenești, văduvele purtau cămăși drepte, decorate cu păsări spirit, ascunse printre ramurile Pomului Vieții din Gradina Raiului. Această cămașă include două stiluri de păsări spirit: găinușele din Mahala, Cernăuți, brodate pe brățările cămășii și porumbelul dragostei, amplasat pe piept, spate si mâneci unde stau simetric de-o parte si de alta a Pomului Raiului.
Este remarcabil cum diversitatea reprezentărilor păsărilor, prezente atât în covoare cât și în broderie, subliniază o unitate stilistică și simbolică pur moldovenească. Aceasta depășește granițele geografice de astăzi ale Moldovei istorice, reflectând o coerență culturală profundă care ne unește într-un continuum de valori și identitate românească. Aceste elemente artistice ne leagă prin firele nevăzute ale spiritelor strămoșilor, perpetuând o moștenire culturală bogată pe aceste meleaguri.

12.
13.

Zona etnografică: Bucovina

Autoare: Alina Alexandru-Iliescu, Pitești

Sursa de inspirație: Semne cusute

Anul creației: 2023 - 2024

Din adânca dragoste de Bucovina reiese și aceasta – a doua mea cămașă,  a cărei naștere a însemnat multe căutări de imagini de cămăși vechi, în albume muzeale sau alte  surse fotografice, apoi multă muncă si răbdare, cu acul în mână .

Nu știu dacă am reușit sa ajung la spiritul autentic al Bucovinei, însă pentru mine a contat enorm căutarea, drumul destul de lung străbătut, inițial cu multe îndoieli și mai puține certitudini. 

Finalul, dincolo de prezența fizică a cămășii visate, intens trăită și reală, înseamnă și bogăția spirituală pe care mi-au dăruit-o textura, culoarea, firul poveștii și simțirea ființei ei. 

Fiindcă pentru mine această cămașă are spirit și suflet.

Mulțumesc, Nadia Mînzu! Pentru ca ai avut viziunea și pentru că mi-ai dat aripi să pornesc în căutarea împlinirii ei!

Zona etnografică: Muscel

Autoare: Corina Cristina Carlogea, București

Sursa de inspirație: Etnotique, Cămașa aflată în patrimoniul Muzeului Viticulturii și Pomiculturii Golești, Argeș

Anul creației: 2023 - 2024

 

Încă de la primul curs Măiestria, m-am îndrăgostit iremediabil de o cămașă care, la acel moment, mi s-a părut ciudată, intrigantă, provocatoare.

Am început atunci o căutare ferventă pe site-urile și grupurile de specialitate și tot atunci s-a născut dorința de a coase o cămașă de acel gen. Mi-am dorit o cămașă cusută cu negru și cu

mult fir metalic, prin urmare Muscel era zona perfectă atât cromatic, cât și a prezenței cămășii cu mâneca răsucită în zonă. Argumentul decisiv a fost legat de numărul redus de cămăși cu

mâneca răsucită din zonă, păstrate până în zilele noastre sau cusute în zilele noastre.

Este cămașa mea manifest, cămașa care mi-a arătat că pot fi încrezătoare în forțele proprii, cămașa prin intermediul căreia am redescoperit răbdarea, pasiunea și dorința de mai mult.

14.
15.

Zona etnografică: Argeș

Autoare: Cristina Larii, Germania

Sursa de inspirație: o combinație de la o cămașă cu mâneca răsucită de Argeș din MȚR și Etnotique după o cămașă cu mâneca răsucită din colecția Muzeului din Golesti.

Anul creației: 2023

Subconștient eram în căutarea tribului meu de femei frumoase și inteligente, astfel când am început a coase IE rând pe rând le-am găsit, iar acum alături de ele fac parte din Grupul Măiestria, fiind și mai motivată să cos ceva complicat și deosebit.

Decizia de a coase o cămașă cu mâneca răsucită a fost una spontană, ca răspuns la planurile făcute de femeile Măiestria.

M-am hotărât să cos o cămașă cu mâneci răsucite pentru a experimenta acest croi care m-a cucerit. Astfel că mi-am propus să experimentez cu mâinile mele răsucirea mânecilor, care părea atât de complicată și să aplic toate cunoștințele mele, pentru ca ulterior tot ce învăț din practică și știu mai bine să pot transmite mai departe și altor femei.

Zona etnografică: Moldova, Vrancea, Putna

Autoare: Ana-Maria Șeicărescu

Sursa de inspirație: Cămașa de la Muzeul „Dimitrie Gusti”

Anul creației: 2024

 

La anul trei de curs am căutat ce tehnici mi-ar plăcea să mai învăț și am găsit această cămașă care întrunea cusătura grasă, încrețul funcțional și mâneca răsucită.

Cumva am cusut la ea cu un fel de reverență, ca la o relicvă, ca să o descopăr de fapt pe mine vie, comodă, perfect adaptată termic la o zi de primăvară suedeza.

Cristina Larii m-a ghidat, încurajat și mi-a cizelat în planșe ideile aproximative pentru traseul firelor.

16.
17.

Zona etnografică: Bran, Vrancea

Autoare: Parascovia Lepădatu

Sursa de inspirație: Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Anul creației: 2023 - 2024

 

Cămășile de muzeu sunt o adevărată sursă de inspirație pentru mine. De cele mai multe ori fac alegerile instant, atunci când o lucrare îmi taie răsuflarea și din acel moment simt care va fi următorul proiect.

Așa a fost și cu această cămașă de tip carpatic cu mâneca răsucită de Vrancea și model din Bran, care mi-a cucerit sufletul atunci când am văzut-o expusă în Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj. Atunci am admirat-o și am cules cele mai prețioase fotografii care m-au ajutat să realizez o reproducere cât mai fidelă a originalului.

M-au atras în mod special mânecile extra lungi de 2 metri și compoziția stanilor de pe piept. Are detalii foarte particulare pe care nu le-am întâlnit la alte cămăși. Totul se armonizează atât de perfect încât mi-am dorit să port și eu o cămașă specială!

Zona etnografică: Transilvania, Târnave

Autoare: Stela Moldovanu, Chișinău

Sursa de inspirație: Ie vie

Anul creației: 2022

”Îmi doream demult o cămașă după modelele din Transilvania,  din Rupea,  Valea Hârtibaciului, Târnave, cu dantelă și mânecă răsfrântă.  Am ales croiul cu altiță, inspirată de proiectul ”Salvând cultura celuilalt”.
 
Inițial mi-am imaginat-o alb-negru, mai sobră, însă războiul din Ucraina mi-a adăugat detalii în culorile galben-albastru fără să mă întrebe.
 
Este o cămașă care marchează conexiunea între autenticitatea unei zone etnografice românești din trecut și realitatea zilelor noastre”. 
18.
19.

Zona etnografică: Bucovina/ Nordul Basarabiei

Autoare: Nadejda Mînzu, Chișinău

Sursa de inspirație: cămașă veche din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală de la Chișinău

Anul creației: 2023

 

Piesele vechi, se topesc în timp, se găsesc tot mai greu, însă prezentul ne oferă o șansă de a crea cămăși prin care să le demonstrăm urmașilor că și femeile din secolul tehnologiilor știu să țină acul în mână.

Începută la 1 iunie 2022 și finalizată în primăvara 2023, cămașa a fost cusută cu lână, mătase și mărgeluțe pe pânză deasă din cânepă/in.  Fiecare melcișor a fost cusut rotind de fiecare dată pânza la 360 de grade, a fost un proces „amețitor”, în sens direct.  Ne simțim bine împreună.

Zona etnografică: Bucovina

Autoare: Cristina Catan, Franța

Sursa de inspirație: cămașă veche din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău

Anul creației: 2022

 

Ia neagră înfoiată. Ceea ce impresionează la această ie este tehnica de execuție în cusătură cu relief. 

Culoarea neagră care invocă fertilitatea, ceea ce este confirmat și de motivul rodiei- motiv importat cel mai probabil din Imperiul Bizantin. 

Subaltița e executată în culoarea soarelui completată cu paiete. Pe mânecă, broderia este dispusă des, în rânduri oblice confirmând apartenență la o anumită zonă. 

Pe piept se deosebesc elementele brodate cu roșu și negru în alternanță amplasate de-a lungul cusăturii de unire iar în acest caz simbolizează apărare și protecție…

20.
21.

Zona etnografică: Banat

Autoare: Diana Ciobanu, Chișinău

Sursa de inspirație: Ie Vie

Anul creației: 2024

 

„Sunt pasionată de portul de Banat, fiind un costum deosebit, prin tehnicile utilizate și croi. Iar pentru această cămașă am ales să fac una din tehnicile specifice acestei zone. 

Pentru realizarea broderiei sparte, am fost inspirată de tehnica  hardanger. Dantela și cheițele le-am realizat cu acul, având la bază multe nodulețe. 

Este o cămașă cusută într-un an de zile, iar fiecare etapă mi-a adus o nouă lecție învățată în procesul de studiere a portului tradițional”.

Zona etnografică: Basarabia/ Bucovina

Autoare: Ana Bivol, Satul Răzeni, Republica Moldova

Sursa de inspirație: Planșa Măiestria după cămașa originală aflată în MNEIN din Chișinău

Anul creației: 2023

Am început a coase IA românească pentru că mereu mi-a plăcut lucrul creat de mână, pentru că este o cale de relaxare și liniște de la grijile cotidiene și, totodată, simt că las în urma mea ceva prețios, iar timpul meu nu trece în zadar.

Am hotărât să-mi creez o mini colecție personală de cămăși cusute după planșele Măiestria și anume cele desenate după cămășile de patrimoniu din colecția Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, cămăși care au un aspect ușor rustic și specific pe care eu îl apreciez foarte mult.

22.
23.

Zona etnografică: Bucovina

Autoare: Tatiana Slivca, Chișinău

Sursa de inspirație: lanșă Măiestria după o cămașă din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău

Anul creației: 2023

 

Este prima mea ie și are o poveste lungă…

Toată copilăria am petrecut-o în nordul Republicii Moldova, într-un mediu cu vorbitori de limbă rusă. Eu am crescut departe de valorile și tradițiile românești și am avut nevoie de timp pentru a descoperi identitatea mea și a întregului neam.

 După care a urmat o dorință enormă de a-mi coase o ie autentică românească. Am ales o cămașă care m-a cucerit prin semnele ei – mă regăsesc în ele. Sunt pentru mine, sunt despre mine…

Zona etnografică: Basarabia

Autoare: Olga Paci, Elveția

Sursa de inspirație: Cămașă din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală Chișinău

Anul creației: 2023

 

Energia vibrantă a acestei cămăși se manifestă atât prin culoarea ei optimistă, curajoasă, non-conformistă – Magenta, cât și prin semnul Spiralei, semn universal al vieții, al nemuririi, al infinitului! Am cusut pe ea 492 de spirale! 

Va avea pentru totdeauna un loc special în inima mea, pentru ca este o cămașa de Basarabia, dar și pentru că este o replică a unei cămăși vechi din muzeul din Chișinău și sunt nespus de mândră și onorată ca i-am redat o suflare de viață. 

Încă un vis împlinit!

24.
25.

Zona etnografică: Muntenia

Autoare: Olga Kowal, Polonia

Sursa de inspirație: Albumul ,,Cusături Românești'', Elisa I. Brătianu

Anul creației: 2023 - 2024

 

Ia mea s-a născut din dorința de a transmite fiicei mele legătura cu neamul ei, fiind născută și crescută departe de Moldova. 

Deși ideea de a coase cămașa s-a născut din dorința de a-mi restabili rădăcinile, în proces am descoperit ceva special: un spațiu doar al meu care mi-a dat libertate în creație, energie și liniște în același timp și o fermă convingere că sunt înconjurată si susținută de femei minunate, creatoare și puternice.

Modelul cămășii a fost ales pur vizual, dar mai târziu am înțeles ca semnele de pe ie mă reprezintă și toate împreună creează o ie-armură, ie-mândrie și cu siguranță va fi doar prima din multe alte viitoare cămăși care abia se coc în mintea mea.

Zona etnografică: Bucovina, Cernăuți (Tăuteni), minoritatea rutenească

Autoare: Ana-Maria Șeicărescu

Sursa de inspirație: Cartea Women’s Bukovinian Sorochka

Anul creației: 2023

 

A fost dragoste la prima vedere cu încrețul, atât culoarea dar și tehnica trăsurește. 

Încetul cu încetul am descifrat izvoadele de pe cămașă, făcând referire la alte cămăși de Bucovina și la planșele din albumul Kohlbenheyer.

Stela Moldovanu m-a ajutat pe tot parcursul, în special să găsesc firele și culorile perfecte. Cămașa asta mi-a dat un masterclass în combinații de culori, simetrii si oglindiri.

26.
27.

Zona etnografică: Muntenia

Autoare: Corina Stan, Otopeni

Sursa de inspirație: Albumul ,,Cusături Românești'', Elisa I. Brătianu

Anul creației: 2023

 

Aceasta ie de sărbătoare cucerește prin strălucirea discretă și delicatețea broderiei. 

Modelul altiței, cât și al pieptului par că celebrează bucuria comuniunii dintre oameni, iar motivul spicelor de pe mâneci amintește despre legătura sinergetică cu glia străbună. 

Oricând folosit, acest mod de a ne îmbrăca înfășoară și sufletul într-o ambianță de emoție și taină!

Zona etnografică: Oltenia

Autoare: Sturza Elena, Chișinău

Sursa de inspirație: Planșă Măiestria după cămașa din colecția Iuliei Gorneanu

Anul creației: 2022

 

„m-a ales să o cos…”

Îmi redă perfect firea, îmi oferă protecție și echilibru, mă ridică la cer și mă întoarce la rădăcini.

Această cămașă cu altiță este ca o proiecție arhitecturală pe pânză, cu semne imprimate deosebite prin semnificația lor. Rombul – simbol al unificării materiei cu spiritul, figură dinamică, generatoare de energie și mișcare care unește si armonizează. „Coloana infinitului”- ascensiunea spiritului către transcenderea lumii fizice, legătura între planul terestru și cel divin.

Broderia cu fir de mătase este fină și delicată, cele două culori se îmbină armonios, rațiunea și pasiunea sunt în echilibru. 

28.
29.

Zona etnografică: Oltenia

Autoare: Salomeea Stuparu, Măgureni, Maramureș

Sursa de inspirație: Semne cusute

Anul creației: 2023 - 2024

 

– Pentru cine strângi zestre, Moș Gheorghe?

– Are el moșu pentru cine!

– Pentru cine, moș Gheorghe?

– Măi, fimee, măi, păcat că nu faci tu pânză cu limba aiasta…că multî ai mai face!”

(Ionel Teodoreanu – „ La Medeleni”)

            La început a fost sămânța. Una mică de care nici nu am știut că e acolo și care a pornit să încolțească abia când m-am întors la rădăcini, în satul în care am crescut. Aici am înțeles că nu poți trece prin viață fără a lăsa ceva, cât de mic, în urma ta și așa am aflat că „ zestre” nu e un simplu cuvânt, ci legătura tainică și trainică între generații. 

            Instinctiv am ales un model de Oltenia, apoi mi-am dat seama că sunt cămășile care, pentru mine, simbolizează cel mai bine vara cu toată bogăția ei de culori, mirosuri, texturi și trăiri. Astfel mi-am dorit să prind vara într-o pânză și niște fire (mătase Dor, August și Pai) să am parte de ea de fiecare dată când mi se face dor. Dor de prispa casei părintești, pe care stăteam  în vacanțele lungi de vară, citind romanul preferat (La Medeleni), cu ulcica plină de dulceață de caise lângă mine, cercetată din când în când de câte-o viespe sau albină și care se golea când ajungeam spre finalul cărții și al vacanței. În schimb se umplea sufletul cu amintiri și „provizii” care mă întăreau atunci când întâlneam răscrucile inerente drumului nostru spre înțelepciune.

Pe așa căi m-a dus cămașa aceasta în timp ce o coseam, că abia la final, revelația a fost completă: priveam imaginea copilului meu interior, inocent, blând și vesel, cel care îmi va fi alături în viața mea de om mare, ca să nu uit niciodată că ne-am născut buni și așa trebuie să rămânem.

Zona etnografică: Muscel

Autoare: Iana Guțul, Chișinău

Sursa de inspirație: Colecție de cusături românești din diferite județe; M. Panaitescu 1940

Anul creației: 2023

 

Am ales să cos ia de Muscel datorită eleganței caracteristice acestei zone.

 Ornamentul bogat, cromatica, marginile ritmate cu dungi în nuanța firului de borangic sporesc farmecul acestei ii. 

Fiecare detaliu a fost cusut cu grijă pentru a reflecta autenticitatea și tradiția zonei Muscel.

30.
31.

Zona etnografică: Muntenia, Muscel

Autoare: Adriana Covaci, Brașov

Sursa de inspirație: Albumul ,,Cusături Românești'', Elisa I. Brătianu

Anul creației: 2024

,,Îmi doream cu ardoare sa cos o cămașă cu altiță alături de Femeile Măiestre”.

Modelul cămășii a fost ales pur vizual, dar mai târziu am descoperit simbolurile și am înțeles ca toate mă reprezintă. Bobocul: semnul purității, al gingășiei și curățeniei.

S-ul sau Cârligul ciobanului – simbol al norocului și mariajului. Mâini pe șolduri- straja: mama care protejează și transmite mai departe tradiția familiei, consoarta iubitoare.

Zona etnografică: Gorj

Autoare: Ala Eremciuc, Chișinău

Sursa de inspirație: Muzeul Metropolitan, New York

Anul creației: 2023

 

Toată viață eram fascinată de obiectele expuse în muzee, posibilitatea de a le admira de la distanță împreună cu mulțimea și în același timp interdicția de a mă apropia, m-au motivat să creez replica cămășii din colecția (1921) lui Stewart Culin.

Prin semnele brodate pe „IA cu Lalele” a fost creat conceptul tinereții, vitalității, scurgerii timpului, purificării și veșniciei.

32.
33.

Zona etnografică: Muntenia, Muscel

Autoare: Eugenia Crețu, Chișinău

Sursa de inspirație: Măiestria

Anul creației: 2023

 

„Am ales acest model pentru noua mea ie intuitiv, fără a căuta sensul semnelor din broderie. 

Abia când coseam a nu-știu-câta steluță de pe cămașă, am găsit rostul. Mi-am amintit că, în vremurile când sunt în cumpănă, am coșmaruri repetitive. 

Scenariile sunt diferite, dar ideea e mereu aceeași: mă rătăcesc. Steaua simbolizează călăuza, deci am acum 576 de stele să-mi lumineze calea!”

©Copyright 2024 MăiestrIA. Toate drepturile rezervate. Toate textele si fotografiile sunt proprietatea MăiestrIA, utilizarea si copierea fiind interzise.