Cum spălăm?
După ce am dus cămașa la bun sfârșit, reușind să ne bucurăm din plin de gândul la cât de admirabil este să-ți vezi cu ochii tăi creația, ajungem la prima spălare. Recomandarea de bază ar fi să o spălăm cu mâna, chiar dacă tentația de a o pune în mașina de spălat e mare! La cât am muncit la ea, ar fi dureros să o vedem destrămată din cauza unui tratament prea dur, de aceea alegem să o îngrijim în continuare cu delicatețe.
Pentru a fixa bine culorile firelor la prima spălare adăugăm oțet incolor, diluat cu apă în proporție de 1:1, și un pumn de sare. Lăsăm cămașa pentru cel puțin jumătate de oră în această baie, după care o spălăm cu un detergent moale, poate chiar șampon pentru copii, ca să dispară mirosul neplăcut de oțet. Clătim bine cu multă apă rece și scurgem ușor ca să nu deteriorăm broderia, mai ales în cazul când avem fir metalic, mărgele sau paiete. Punem la uscat pe dos, de preferință pe un prosop, pe o suprafață orizontală, departe de razele directe ale soarelui.
Cum păstrăm?
Indiferent dacă sunt vechi sau sunt cusute de noi, cămășile au nevoie mereu să fie îngrijite ca să ne bucurăm cât mai mult de ele. Dacă nu le purtăm foarte des, e bine să nu le păstrăm pe umerașe, pentru că , în timp de la greutatea broderiei se pot deforma sau chiar rupe. Cel mai bine este să le ținem împăturite sau făcute sul, punând între ele pernițe de levănțică sau alte plante plăcut mirositoare. Iar din când în când, cel puțin o dată pe an, le scoatem afară să le bată vântul și să le prindă câte o rază de soare. Cu gânduri senine le păstrăm, nu?
Fragment din cartea ”MăiestrIA – povestea cusută a iei” de Stela Moldovanu
Foto: Ana Popenco